Sari la conținut

Muzeul Bran Castle

Muzeul Bran este proprietarul unor colecții valoroase și diversificate de obiecte de muzeu, unele aparținând tezaurului patrimoniului cultural național.

Colecțiile sunt structurate pe principalele domenii ale istoriei, istoriei artei, etnografiei și artei populare, reprezentate în temele celor trei secțiuni ale muzeului: Castelul, Obiceiurile Medievale și Muzeul Satului Branean. O mare valoare este colecția de cuțite și arme de foc, care subliniază funcția militară îndeplinită de Cetatea Bran în Evul Mediu. De asemenea, de o importanță deosebită sunt colecțiile de artă decorativă (mobilier, ceramică, arginterie) și artă plastică (sculptură și pictură pe lemn), din vechiul fond regal, achiziții și donații.

I. Din colecția de mobilier:

1. Patul cu baldachin, realizat manual din tei, arin, nuc, molid și stejar la începutul sec. Secolul al XVIII-lea, cu o decorație sculptată specifică barocului italian, a fost dăruit Reginei Maria de actrița Marioara Voiculescu. Se remarcă cele două panouri de pe panoul din spate, sculptate în basorelief cu scene religioase: „Nașterea lui Iisus” și „Închinarea magilor”. Cele două compoziții sunt flancate de trei coloane în torsadă cu tije și capiteluri cu frunze de acant. Două coloane similare, de dimensiuni mai mari, înconjurate de tije se găsesc susținând baldachinul format din cutii decorate cu heruvimi sculptate. Tabelul din fața patului este decorat cu o friză care reprezintă personaje în îmbrăcăminte de epocă, iar motivul de pe frontonul patului cu ornamente florale,

2. Lada datată din 1692, sculptată în lemn de platină cu ornamente în stilul Renașterii germane, a aparținut colecției regale, decorând în perioada interbelică „Salonul Galben” al Reginei Maria de la primul etaj al castelului.

3. Masa din nuc, cu două ornamente din fier forjat încrucișate sub tăblie, amintește de mesele spaniole și poartă pe traversele crucea de gamă, simbolul reginei Maria.

4. Vitrină în stil neo-rococo de la sfârșitul sec. XIX aparține pumnului de garnitură de salon al lui August Bembe din Mainz. Linia delicată și elegantă a vitrinei este completată de finisajul aurit și pictat cu flori, peisaje și un personaj feminin într-un costum vintage încadrat în prostie.

5. Biroul în stil neo-rococo de la sfârșitul sec. Secolul al XIX-lea face parte din salonul ștampilat de August Bembe din Mainz. Frumusețea și eleganța piesei este dată de sistemul de curbe în exces și contracurve, inspirat de formele cochiliilor. Piesa este aurită și pictată cu flori, motive zoomorfe, peisaje și două personaje cu îmbrăcăminte de epocă. În culori de mare valoare și frumusețe, gama cromatică a compozițiilor pictate este perfect amortizată cu ansamblul.

II. Din colecția de sculpturi:

1. Statueta „Trei generații”, Germania, anonimă, sec. XVI.
Grupul statuar, sculptat în lemn, reprezintă Sfânta Ana și pruncul Iisus. În mâna dreaptă, Sfânta Ana ține o carte deschisă cu fața în sus. Isus ține o carte închisă în mâna stângă.

2. Statueta „Maria cu Iisus”, Germania, anonimă, sec. XVI.
Sculptura din lemn, pictată, o înfățișează pe Sfânta Maria cu pruncul Iisus în brațe, care are un val și o coroană pe cap, iar fața este încadrată de mici bucle. Isus ține un mic glob în mâna dreaptă.

3. Basorelief „Saint Laurentiu”, Transilvania, anonim, sec. XVI.
Sfântul Laurențiu este reprezentat în picioare cu o tunică lungă, în pliuri verticale, peste umeri o mantie lungă, decorată cu spirale, fixată pe piept cu o peronată ovală. Are o coroană pe cap. Aproape de piciorul drept, însemnele fierarului: ciocanul și nicovală, motiv pentru care este considerat proprietarul breslei fierarilor. Piesa este sculptată în lemn amorsat și vopsit.

III. Din colecția de icoane:

1. Maria cu Iisus, Rusia, sec. XIX
icoana Maicii Domnului cu pruncul Iisus este pictată pe lemn de teifiind încadrat cu un cadru sculptat cu motive vegetale în relief. Maria apare cu un maforion de aur bogat ornamentat, iar Iisus este descris într-o mantie roșie. La baza icoanei, pe o panglică albă este o inscripție în limba rusă.

2. Triptic, România, sec. XIX
Pe panoul central este pictată Maria cu pruncul Iisus.
Ușa din dreapta este împărțită în două registre: deasupra este reprezentat Sfântul Evanghelist Luca, iar dedesubt apare Sfântul Gheorghe ucigând balaurul. Pe ușa din stânga sunt pictate: deasupra Sfintei Paraschiva și dedesubt Sfântului Dumitru.

3. Triptic, Grecia, sec. XIX
icoana centrală îl înfățișează pe Iisus Împăratul, iar pe ușile laterale Sfântul Gheorghe și Sfântul Vasile. Tripticul se închide sub un fronton ogival, decorul este în relief cu motive florale.

IV. Din colecția de argintărie:

1. Lumânarea de argint, Georg Mai II, 1697.
Decorul lumânării este împărțit în trei registre: registrul din mijloc este împărțit în nouă medalioane cu motive florale. Fixarea se face prin trei lanțuri și un capac. Conform inscripției, Candela a fost făcută pentru „gospodina Maria” de la mănăstirea Hurezi.

2. Vas de cult, România, sec. XVIII
P și Princess argint realizate într-un atelier din Țara Românească, este o formă sferoidială de margine buză arsă. Decorul este împărțit în cinci medalioane cu scene biblice. Mânerul este format prin unirea a doi dragoni.

3. Bomboniera, România, sec. XIX.
Piesa argintie, cu baza dreptunghiulara si peretii orientati spre exterior, decoratiuni vegetale prin calat. Mânere în formă de vultur cu eșarfă în cioc.

4. Recipient de parfum, atelier oriental, sec. XX.
Piesa de argint, alcătuită din mai multe elemente sferice alungite, bogat ornamentate cu elemente vegetale stilizate. Gâtul subțire și alungit este finisat de un cap bombat.

V. Din colecția de ceramică:

1. Amfora, cu gresie de Urbino, Italia, sec. XVIII. Vasul în formă de amforă, probabil un recipient pentru vin, este decorat cu motive vegetale și zoomorfe. Piesa prezintă două medalioane, agățate, unul dintre ele cu un subiect alegoric: un cupidon pe un leu înconjurat de mere aurii, finisat într-o mască a cărei gură servea drept orificiu pentru curgerea băuturii. Celălalt medalion îl înfățișează pe zeul Bachus ținând o grămadă de struguri într-o mână și o ceașcă în cealaltă. Culoarea este albastră pe un fundal alb.

2. Statuetă, porțelan Meissen, Germania, sec. XVIII.
Piesa reprezintă un cocoș pe un snop de grâu, într-o atitudine de luptă. Penaj luminos și bogat, realizat din linii sinuoase. Gama de culori: verde, roșu, maro și galben.

3. Placă, din Talavera, Spania, sec. XIX.
Placa de faianță pictată manual prezintă o scenă cu Don Quijote. Gama cromatică: maro și albastru.

4. Platou, China, sec. XVIII.
Placa de porțelan este decorată în câmpul central cu cinci dragoni, care zboară printre nori. Gama cromatică: albastru pe fundal alb.

VI. Din colecția de arme și armuri:

1. Sabia de cavalerie, cel mai reprezentativ tip de armă albă ofensivă din secolul al XVI-lea. Capul mânerului masiv, pentru a echilibra lama, este în general alungit, în formă de pară sau măslin continuat la bază cu un gât sprijinit la ambele capete pe mâner și pe un buton. Mânerul este de obicei scurt, canelat sau răsucit. Apărătoarea are două brațe, cu un inel lateral și un inel vertical, ambele montate la originea gărzii. Lama are un călcâi între gardă și margini, o porțiune mai îngustă și mai ascuțită, „riccaso” pe care este așezat marca atelierului. Sabiile de cavalerie au o apărare completă sau în spirală, de la pază până la capătul mânerului.

2. Arma specifică a armatelor otomane era yataghanul. Are o lamă curbată cu vârful ascuțit și ridicată în sus. Decorat pe toată suprafața cu medalioane cu inscripții încadrate de elemente vegetale. Mânerul este realizat din fildeș montat pe lamă cu o brățară decorată geometric, cu nasturi filigramați. Teaca este decorată cu flori.

3. Cuțitul – piesa de costum – este curbată și se termină cu un buton în formă de cap de om. Decorul este vegetal. Lama este lată cu vârful curbat, zimțat în partea de sus, decorat cu legume, se conectează cu un lanț prevăzut cu doi nasturi sferici, filigrame. Atelier din Turcia.

4. Buzduganul este o armă masivă, constând dintr-un cap metalic înmănușat pe o coadă de lemn. În secolul al XV-lea s-a folosit forma cilindrică, întărită cu șase fețe proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu șase până la opt fațete arcuite. Capul buzduganului avea forme diferite, de la cele cu o săgeată în vârf, înconjurate de corpuri ascuțite până la cele cu un cap simplu, cu vârful alungit.

5. Biciul bătăliei. Era ca un buzdugan, o armă masivă. O coadă de metal, cu sau fără vârfuri, este atașată la o coadă de lemn. Ghioaga era legat de coadă cu un lanț.

6. Axe de luptă. Sunt arme jignitoare cu o parte ascuțită (toporul în sine) și o margine non-ascuțită, care poate lua forma unui ciocan. Atelier occidental, secolul al XV-lea; 2. Atelier german sec. în secolul al XVIII-lea

7. Halberd. Este o armă de infanterie compusă din: topoare, a căror lovitură a zdrobit părțile metalice ale armurii distrugând inamicul; cârlig pentru agățarea și coborârea călărețului de pe cal sau pentru rănirea picioarelor calului; vârf masiv și ascuțit (suliță), care pătrunde cu ușurință prin plăcile de armură, străpungând rețeaua de verigi purtate sub armură. De origine elvețiană, halebarda a fost folosită pe scară largă în Germania încă din secolul al XIV-lea și introdusă în Franța, pe jos pe vremea lui Ludovic al XI-lea. Atelier occidental, secolul al XVI-lea.

8. Armură (copie din secolul al XIX-lea). Compus din cască închisă, decolteu nituit, cămașă formată din piept și spate. Centura este formată din plăci articulate, brațele realizate din două piese cilindrice, articulate la umăr și cot, finisate cu mănuși; pantaloni constând și din două piese cilindrice cu articulații la genunchi și glezne. Încălțăminte tip „laba ursului”.

9. scut de tip „rondasa” (sec. XVI). Părți cu câmp ușor cupolat. În regiunea ombilicală, într-o floare metalică, se montează un vârf troncoconic. Posibil atelier Nürnberg (Germania).

10. Arbaletă cu cric: Din a doua jumătate a secolului al XV-lea până în secolul al XVII-lea, se folosește un cric separat de corpul arbaletei, care este montat doar pentru armare. Arcul a fost tras cu fermoar. Arbaleta are un corp mai scurt și mai gros, un pat de lemn și acoperit cu os, frânghia este din intestin de animal. Atelier occidental.

11. Carabină – Începând din secolul al XVI-lea, a apărut o carabină, o armă scurtă și ușoară folosită de trupele de cavalerie. Carabinele „trambeon” cu flăcări au o țeavă bitronconică lipsă, partea din pat este hexagonală la exterior și decorată vegetal; mecanismul de aprindere plasat dreapta, este decorat. Patul este plat, cu un decor bogat. Apărătoarea de declanșare este fabricată din oțel. 1. Atelier de vest, secolul al XVIII-lea

12. Pistole cu silex. Pistolele au suferit aceleași transformări în sistemul de încărcare și aprindere ca și puștile și carabinele. Din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, vor predomina pistoalele cu deschidere unghiulară între pat și conducta mult mai mică. Pistoalele cu silex au un butoi tronconic și un mecanism de tragere plasat în dreapta. Patul este din lemn. (Atelierul 1-Tula în Rusia; Atelierul 2-vest în Anglia; Atelierul 3-Danzig / Polonia).