Muzeul Bran este detinatorul unor valoroase si diversificate colectii de obiecte
muzeale, unele apartinand tezaurului patrimoniului cultural national. Colectiile sunt
structurate pe principalele domenii ale istoriei, istoriei artei, etnografiei si artei
populare, reprezentate in tematicile celor trei sectii ale muzeului: Castel, Vama
medievala si Muzeul Satului Branean. De mare valoare este colectia de arme albe si de foc,
care subliniaza functia militara indeplinita de Cetatea Bran in Evul Mediu. De asemenea,
de importanta deosebita sunt si colectiile de arta decorativa (mobilier, ceramica,
argintarie) si arta plastica (sculptura si pictura pe lemn), provenite din vechiul fond
regal, achizitii si donatii.
I. Din colectia de mobilier:
1. Patul cu baldachin, lucrat manual din lemn de tei, arin, nuc, molid si stejar la
inceputul sec. al XVIII-lea, cu o decoratie sculptata specifica barocului italian, a fost
daruit Reginei Maria de catre actrita Marioara Voiculescu. Se remarca cele doua panouri de
pe tablia din spate, sculptate in bazorelief cu scene religioase: “Nasterea lui
Iisus” si “Inchinarea Magilor”. Cele doua compozitii sunt flancate de trei
coloane in torsada cu vrejuri si capiteluri cu frunze de acant. Doua coloane asemanatoare,
de dimensiuni marite, inconjurate de vrejuri se regasesc sustinand baldachinul format din
casete decorate cu heruvimi sculptati. Tablia din fata patului este decorata cu friza
reprezentand personaje in vestimentatie de epoca, iar motivul de pe frontonul patului cu
ornamente florare, avand central un blazon cu cal, vultur si leu, este intalnit si pe
interiorul usii care da in camera cu grinzi pictate de la etajul al II-lea din castel.
2. Lada datata in anul 1692, sculptata in lemn de platin cu ornamente in stilul Renasterii
Germane, a apartinut colectiei regale, decorand in perioada interbelica “Salonul
galben” al Reginei Maria de la etajul I din castel.
3. Masuta din lemn de nuc, cu doua oranamente din fier forjat incrucisate sub tablie,
aminteste de mesele spaniole si poarta pe traverse crucea gamata, simbolul Reginei Maria.
4. Vitrina in stil neorococo de la sfarsitul sec. al XIX-lea face parte din garnitura de
salon stantata de August Bembe din Mainz. Linia delicata si
eleganta a vitrinei este completata de finisajul aurit si pictat cu flori, peisaje si un
personaj feminin in costum de epoca incadrat in tonto.
5. Biroul in stil neorococo de la sfarsitul sec. al XIX-lea face parte din garnitura de
salon stantada de August Bembe din Mainz. Frumusetea si eleganta piesei este data de
sistemul de curbe si contracurbe in exces, inspirat din formele scoicilor. Piesa este
aurita si pictata cu flori, motive zoomorfe, peisaje si doua personaje cu vestimentatie de
epoca. In culori de mare valoare si frumusete, gama cromatica a compozitiilor pictate este
perfect amortizata cu ansamblul.
II. Din colectia de
sculptura:
1. Statueta “Trei
generatii”, Germania, anonim, sec. XVI.
Grupul statuar, sculptat in lemn, reprezinta pe Sfanta Ana si Iisus copil. In mana
dreapta, Sfanta Ana tine o carte deschisa cu fata in sus. Iisus tine in mana stanga o
carte inchisa.
2. Statueta
“Maria cu Iisus” , Germania, anonim, sec. XVI.
Sculptura in lemn, pictata, infatiseaza pe Sfanta Maria cu Iisus copil in brate, care are
pe cap val si coroana, iar fata este incadrata de bucle marunte. Iisus tine in mana
dreapta un mic glob.
3. Basorelief
“Sfantul Laurentiu”, Transilvania, anonim, sec. XVI.
Sfantul Laurentiu este reprezentat in picioare avand o tunica lunga, in falduri verticale,
peste umeri o mantie lunga, decorata cu spirale, prinsa la piept cu o fibula ovala. Pe cap
are coroana. Langa piciorul drept, insemnele fierarilor: ciocanul si nicovala, motiv
pentru care este considerat patronul breslei fierarilor. Piesa este cioplita in lemn
grunduit si pictat.
III. Din colectia
de icoane:
1. Maria cu Iisus, Rusia, sec. XIX
Icoana Maicii Domnului cu Iisus copil este pictata pe lemn de teifiind incadrata cu o rama
sculptata cu motive vegetale in relief. Maria apare cu un maforion auriu bogat
ornamentata, iar Iisus este infatisat cu o mantie rosie. La baza icoanei, pe o banda alba
se afla o inscriptie in limba rusa.
 2.
Triptic, Romania, sec. XIX
Pe panoul central este pictata Maria cu Iisus copil.
Usita din dreapta este impartita in doua registre: sus este reprezentat Sfantul
evanghelist Luca, iar dedesupt apare Sfantul Gheorghe omorand balaurul. Pe usita din
stanga sunt pictate: sus Sfanta Paraschiva, iar jos Sfntul Dumitru.
3. Triptic, Grecia,
sec. XIX
Icoana centrala infatiseaza pe Iisus Imparat, iar pe usitele laterale Sfantul Gheorghe si
Sfantul Vasile. Tripticul se inchide sub un fronton ogival, decorul este in relief cu
motive florare.
IV. Din colectia de
argintarie:
 1. Candela de argint, Georg May II,
1697.
Decorul candelei este impartit in trei registre: registrul median este compartimentat in
noua medalioane cu motive florare. Prinderea se face prin trei lanturi si un capacel.
Conform inscriptiei Candela a fost facuta pentru ”gospojda
Maria” de la manastirea Hurezi.
2. Vas de cult, Romania, sec. XVIII
Piesa din argint realizata intr-un atelier din Tara Romanesca, are
o forma sferoidiala cu marginea buzei rasfranta. Decoratia este impartita in cinci
medalioane cu scene biblice. Toarta este formata prin imbinarea a doi dragoni.
3. Bomboniera, Romania, sec. XIX.
Piesa de argint, cu baza dreptunghiulara si peretii resfranti spre exterior, decoratii
vegetale prin ajurare. Anse in forma de vulturi cu o esarfa in cioc.
4. Recipient pentru parfum, atelier oriental, sec. XX.
Piesa din argint, formata din mai multe elemente sferice alungite, bogat ornamentata cu
elemente vegetale stilizate. Gatul suplu, alungit, este terminat printr-un cap bombat.
V. Din colectia de ceramica:
1. Amfora, faiantata de Urbino, Italia, sec. XVIII.
Vasul in forma de amfora, probabil recipient pentru vin este decorat cu motive vegetale si
zoomorfe. Piesa prezinta doua medalioane, pandant, unul din ele cu subiect alegoric: un
cupidon pe un leu inconjurat de mere de aur, terminat intr-un mascheron a carui gura
servea c a orificiu de curgere a bauturii. Celalalt medalion il infatiseaza
pe zeul Bachus tinand intr-o mana un ciorchine de struguri iar in cealalta o cupa.
Cromatica este albastru pe fond alb.
2. Statueta, portelan
de Meissen, Germania, sec. XVIII.
Piesa reprezinta un cocos pe un snop de grau, in atitudine de lupta. Penajul stralucitor
si bogat, realizat prin linii sinuoase. Gama cromatica: verde, rosu, brun si galben.
3. Farfurie, faiantata
de Talavera, Spania, sec. XIX.
Farfuria din faianta, pictata manual prezinta o scena cu Don Quijote. Gama cromatica: brun
si albastru.
4. Platou, China, sec.
XVIII.
Platoul din portelan este decorat in campul central cu cinci dragoni, zburand printre
nori. Gama cromatica: albastru pe fond alb.
VI. Din colectia de
arme si armuri:
1. Spada de cavalerie, cel mai reprezentativ tip de arma alba ofensiva din secolul al
XVI-lea. Capul manerului masiv, pentru a echilibra lama, este în general, alungit, in
forma de para sau maslina continuat la baza cu un gat care se sprijina la cele doua
extremitati pe maner si pe un buton. Manerul este de regula scurt, canelat sau în
torsada. Garda are doua brate, cu un inel lateral si un inel vertical, ambele montate la
originea garzii. Lama prezinta un talon intre garda si taisuri, o portiune mai îngusta si
netaioasa, ”riccaso”-ul pe care se plaseaza marca atelierului. Spadele de
cavalerie prezinta o aparatoare completa sau în spirala, de la garda pana la capatul
manerului.
2. Arma specifica armatelor otomane a fost iataganul. Are o lama curba cu varful ascutit
si ridicat inspre in sus. Decorata pe intreaga suprafata cu medalioane cu inscriptii
incadrate de elemente vegetale. Manerul este din fildes montat pe lama cu o bratara
decorata geometric, cu butoni filigramati. Teaca este decorata florar.
3. Briceagul - piesa de costum - este de forma curba si se termina cu un buton in forma de
cap uman. Decoratia este vegetala. Lama este lata cu varf curb, zimtata la partea
superioara, decorata vegetal, face legatura cu un lant prevazut cu doi butoni sferici,
filigramati. Atelier din Turcia.
 4. Buzduganul este o arma masiva, formata dintr-un cap metalic înmanusat la o
coada de lemn. In secolul al XV-lea se folosea forma cilindrica, intarita cu sase fete
proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu sase pâna la opt fasete arcuite. Capul
buzduganului a cunoscut forme diferite, de la cele cu darda in varf, inconjurat de corpi
ascutiti pana la cele cu cap simplu, cu varf alungit.
5. Biciul de lupta.
Era ca si buzduganul o arma masiva. La o coada de lemn se atasa o ghioaga metalica, cu sau
fara tepi. Ghioaga era legata de coada cu un lant.
6. Securile de lupta.
Sunt arme ofensive cu o parte taioasa (securea propriu-zisa) si o muchie netaioasa, care
poate lua forma de ciocan. Atelier occidental sec.al XV-lea; 2.Atelier german sec. al
XVIII-lea
7. Halebarda. Este o arma de infanterie compusa din: secure, a carei lovitura zdrobea
piesele metalice ale armurii nimicind pe inamic; carlig pentru agatarea si doborarea de pe
cal a calaretului sau pentru ranirea picioarelor calului; varf masiv si ascutit (sulita),
care patrunde cu usurinta printre placile armurii, strapungand reteaua de zale îmbracata
pe sub armura. De origine elvetiana, halebarda era folosita pe scara larga in Germania
inca din secolul al XIV-lea si introdusa in Franta, la pedestrime in vremea lui Ludovic
al-XI-lea. Atelier occidental sec.al XVI-lea.
8. Armura (copie
sec.XIX). Compusa din casca inchisa, grumajer nituit, camasa formata din pieptar si
spatar. Braul este format din placi articulate, bratele alcatuite din doua piese
cilindrice, articulate la umar si la cot, terminate cu manusi; pantalonii formati tot din
doua piese cilindrice cu articulatii la genunchi si glezne. Incaltamintea tip „laba
de urs”.
9.Scut tip
„rondasa” (sec.XVI). Piese cu campul usor bombat. In regiunea ombilicala, intr-o
floare de metal, este montat un varf tronconic. Atelier posibil Nurenberg (Germania).
10. Arbaleta cu cric: Din a doua jumatate a secolului al XV-lea pana in secolul al
XVII-lea se intrebuinteaza un cric separat de corpul arbaletei, care se monta numai pentru
armare. Arcul era tras cu o cremaliera. Arbaleta cu cric are corpul mai scurt si mai gros,
pat din lemn si placat cu os, coarda este din intestin de animal. Atelier occidental.
11. Carabina - Incepand din secolul al XVI-lea apare carabina, o arma scurta, usoara,
folosita de trupele de cavalerie. Carabinele „trambeon” cu cremene au teava
bitronconica lipsa, partea dinspre pat este hexagonala la exterior si decorata vegetal;
mecanismul de aprindere plasat dreapta, este decorat. Patul este plat, cu o decoratie
bogata. Garda tragaciului este din otel. 1.Atelier occidental sec.XVIII
12. Pistoalele cu cremene. Pistoalele au suportat aceleasi transformari in sistemul de
încarcare si aprindere ca si pustile si carabinele. Din a doua jumatate a secolului al
XVII-lea vor predomina pistoalele cu deschidere unghiulara intre pat si teava mult mai
mica. Pistoalele cu cremene au teava tronconica si un mecanism de tragere plasat dreapta.
Patul este din lemn. (1-atelier Tula din Rusia; 2-atelier occidental din Anglia;3-Atelier
Danzig/Polonia).
Nicoleta Petcu, Ana
Maria Bauman, Daniel Tiberiu Apostol |
